o iesire scurta, de o zi, prima iesire la gheata anul acesta. am ales cascada de la zugreni. se merge spre vatra dornei si, la 3 km de chiril, cu doar un kilometru ininte de cabana zugreni, cascada se poate observa si de pe sosea.
vlad s-a dus cap din prima, asigurind atent in cuiele de gheata.
alex e la prima iesire de genul asta, e prima data cind pune mina pe pioleti tehnici si arde de nerabdare.
urca foarte bine si pare incintat.
am facut mereu schimb de bocanci cu el si ne-am catarat pe rind.
a ajuns sus repede, frumos - nici n-ai fi zis ca era la primul contact cu gheata.
a urmat mihai in mansa.
cascada asta este cam de 12 ori cit el.
eu am plecat tot cap, incercind sa imi plasez cuiele de gheata din pozitii cit mai comode.
mersul cap de coarda pe o cascada este solicitant: plasarea asigurarilor maninca destul timp si energie, muschii sint tot timpul incordati. mi-a placut...
pe partea centrala cascada avea destule praguri bune ptr picioare, mai ales in prima parte.
am ajuns sus (in mijloc) si, din greseala, am scapat ultimul piton de gheata. a trebuit sa urc partea finala a cascadei cu asigurarea destul de jos. greseala mea, dar m-am descurcat. bine ca nu s-a intimplat intr-un traseu de perete lung, unde lipsa pitonului scapat ar fi putut fi resimtita mai serios.
vlad a mai urcat si pe partea dreapta a cascadei, in timp ce in stinga lasasem o mansa.
vlad
fiecare dintre noi a urcat de multe ori pe manse, ioncit pe finalul zilei simteam bine oboseala. placuta, de altfel...
mihai a facut o incercare cap de coarda, avind cuiele gata puse.
ne-am intors spre masina odata cu inserarea, traversind in sens invers bistrita inghetata, cu mare atentie, caci se auzeau sub piciore piriieturi care sunau cam sinstru... o zi faina, miscare, voie buna.
