muntii rodnei, pentru prima data. am stat la vabana diana, a lui dorel. in prima dimineata, ne-am trezit cu noaptea-n cap si am plecat pe intuneric spre creasta. rasaritul ne-ap rins aproape de virful cobasel.
zapada putina, privelisti minunate.
ioana a fost fotograful ptincipal al turei.
intr-un duel muschetaresc, cu emil.
da, acolo e...
am mers pe creasta, am depasit virful rosu, ineutul...
si ne-am indreptat spre ineu.
dinspre saua curatel apar doua siluete...
ce fain! radu si mike, prietei din bucuresti, pe care i-am cunoscut in cheile turzii si in retezat, vara trecuta...
vlad, catalin, ionut, emil
spre ineu.
tara maramuresului.
pe ineu (2279), in echipa completa, cu ioana intre noi.
in jos, spre birgau...
tot in jos, spre creasta plescutei.
eu, pe ineu.
ioana, pe ineu.
eu si ioana, pe ineu.
si inapoi, pe aceeasi ruta. aici, intre ineut si vf rosu.
splendida lume... iarna, muntele este alta planeta...
de cite ori se simte bine, ioana ne stringe pe toti si ne inghesuie intr-un autoportret.
spre seara, la coborirea dinspre virful rosu, ne intilnim si cu bris, care tot dadea cu fundul de pamint prin zona.
si, deodata, apusul...
raminem incremeniti, hipnotizati...
ce sa mai spui?
in zare, deasupra marii alpine, apusenii.
virfuri in apus.
liniste.
a doua zi, 31 decembrie, ne trezim mai tirziu. aici, cabana lui dorel.
urcam iarasi pina pe virful rosu, mai multi. facem citeva poze tipic masculine.
ioana in dreapta, privind spre ineut si ineu.
bun, hai ianpoi!
cer salbatic.
raminem sus, in creaqsta, pina la apus, iarasi. apoi coborim, pe intuneric, la cabana. era ultima noapte a nului. doua zile fabuloase in muntii rodnei, cu privelisti incredibil de adinci: calimaii, ceahlaul, birgaul, mai departe bucegi, craiul, fagarasul, apoi apusenii...
1 ianuarie 2008. viscol.
in cabana, cald si bine.
putin carnaval.
la povesti, cu dorel. omul e minunat, plin de snoave si vorbe de duh, bun ca piinea calda.
emil, ascultind.
eu, sorbind niscaiva licori incalzitoare de suflet.
cu totii, la vorba.
vlad. tot timpul are privirea asta cind e obosit.
dorel, o gazda impecabila, plina de vorbe bune, cu p ovesti frumoase, din alte lumi.
