fisura neagra e un traseu care nu-mi place prea mult. de data asta, bris venea dupa o lunga detentie in studiorile emisiunii nora pentru mama si voia un traseu accesibil, dar nu creasta estica. asa ca...
am ales, ptr el si ptr vald vinatoru, fisura neagra. eu cap, ei doi secunzi.
vlad, bucuros ca a ajuns in regrupare. a doua parte a primei lungimi e un pic solicitanta si baietii au fost cam storsi... mai ales ca eu aveam doua corzi, dar nu egale (una avea 40 m) si trebuia sa regrupez cum puteam si eu mai bine...
uite ca apare si d-l nora ptr mama.
se apropie...
dupa luni de nemiscare, traseul asta l-a cam topit pe nenea bris al nostru...
eu si vlad ne odihneam comod in regrupare, bris lupta din greu cu ultimii metri de stinca.
vlad, baiat frumos...
hai, bris, inca putin, ce naiba?
acum bucuros, ca traseul e cam gata.
si eu, distrat de efortul si chinul lor. ne-am simtit foarte bine cu totii in ziua aia...
