din nou in fisura artei. dar de data asta decisi sa mergem prin exterior...
vlad, secund, la sfirsitul celei de-a doua lungimi. prinde musca! am mers cap schimbat. de remarcat ca vald a scos traseul aproape rotpunkt - cu exceptia unui pas in ultima lungime, cea de diaclaza pe exterior.
valeu, ce fund frumos...
ramonaj cu rucsacul atirnat.
aici in regruparea din diaclaza. noi mai merseseram in artei prin interior. de data asta, am mers pe exterior, unde vali batuse citeva spituri - rare - cu doi ani in urma, cred. lungime grea, expusa. nu stiu cum se facea cu ani in urma...
echipa iesita sus. urmeaza o desfatare...
cu finete, cu toamna...
cu flori in dar
brinduse peste tot.
si iarasi fin, si iarasi brinduse...
si cripto, regele ciupearca.
ce atita graba? uimitoare locurile astea.
