Ne propusesem sa ajungem pe traseul asta mai demult. Era cu putin dupa ce s-a nascut Zada, Cristina isi revenea rapid in forma asa ca am decis sa megem in Independentei. Ajunsi seara in chei, bucurosi tare ca suntem la munte, din nou, impreuna, dormim la nea Dorel in curte
a doua zi, plecam in formatie de trei: Irina Burgelea, Cristina si eu. Mai mare placerea pentru mine, mai mare incercarea pentru fete. aici, dupa prima lungime, cea cu fisura, surplomba si iesire pe o brana larga de iarba.
lungimea doi, Irinei ii vine cam greu sa inainteze, se odihneste. fetele merg concomitent. pana la urma Irina rapeleaza si raman cu nevasta.
tare imi place cand Cristina e cu mine la munte, cataram impreuna, facem lucrurile care ne plac chiar daca e mai greu de cand le avem pe Ana si pe Zada, e si mai frumos.
o privire spre Santinela de la Gatul Iadului cu a XX-a aniversare si Tavanele.
lungimea a treia, traseul e in mare catarabil la liber. urmeaza o serie de fisuri clare, diedre, uneori asigurate rar dar cat trebuie.
si lungimea mai grea, un traverseu care se trece artificial dar a fost catarat si la liber de cel putin 2-3 oameni (ar fi gradul 9). e o provocare in continuare pentru mine.
Bravo nevasta! Sunt mandru! Mai cataram impreuna, nu?
