nu mai fusem prin cheile turzii de cativa ani buni, cred ca din 2004. la chermeza data de ziua mea pe 8 octombrie, ne gandim eu , Catalin si Andrei sa facem o iesire in turzii. pentru mine zona asta inseamana pe langa bicazul si bucegii una din cele mai importante pentru catararea clasica din Ro. mai inseamana multa liniste (fata de bicaz, pe unde trec camioane pe la fundu tau cand te cateri) si reprezinta inceputurile catararii rot-punkt in ro prin anii 90'
motivatia mea principala e sa ajung intr-o zona numita ''pestera ungureasca''. e o gura de pestera in bolta careia sunt batute vreo 20 de trasee de toate gradele si foarte spectaculoase din punctul meu de vedere din cauza surplombei foarte accentuate.
trecem pe langa turnul ascutit cu peretele ciorilor si grota lui Hili.
Turnul Ascutit, cheile turzii
ajungem la pestera. apropierea e ceva mai lunga si cu transpiratie fata de alte faleze de escalada in sensul ca din carare se urmeaza firul unui grohotis abrupt apoi traversam prin maracinis pana la grota. in total cam o ora din camping.
incalzire pe Auraru 6a+
Mo Prala 6c. prize foarte mari, puteeeernic surplombat. unele asigurari destul de departate dar fara riscuri de impact la cadere (doar daca nu rezista cuiele...). ce mai... feel the air !!!
la coboarare din top imi dau seama ca anvergura surplombei e de vreo 7 metri desi traseul nu are mai mult de 15 in inaltime. gata ziua...
ziua doi. de mult nu mai facusem un good-old-classic si tot de mult vroiam sa catar cu catalin. am venit cu propunerea ''Quo Vadis'' un traseu pe care-l facusem prin 2003 cu Misu, iesise la liber in intregime. catalin nu-l mai facuse deci traseul perfect pentru relax si bucuria miscarii pe stanca.
traseul e cotat 6A (cotatia clasica) dar comparativ cu orice 6A din Bicaz, ca si efort fizic e mult sub nivel. in orice caz, e un traseu foarte fain, gradul de liber e maxim 6+ sau 7-. Hotaram sa mergem cap schimbat.
quo vadis, cheile turzii
oldies but goldies. spit de regrupare desi din generatia veche facut cu simt de raspundere
punctul cel mai fain al traseului desi nu cel mai greu. o mica surplomba in diedru, prize foarte mari, ce mai... bucuria catararii.
are ceva catararea asta clasica foarte special, un ''pachet'' de senzatii pe care nu poti sa le mai intalnesti in celelalte ''discipline'' legate de cocotz. nu stiu... aerul, faptul ca esti agatat cateva ore pe stanci pana la o zi lumina, soarele, perspectiva, lungimea. ei si cand toate astea se impletesc cu miscarea naturala pe stanca atunci chiar e ceva... ce mai... e un traseu ce merita catarat. ca si Independentei din Cheile Bicaz sau Fisura Albastra din Bucegi
aproape sus, aproape de Crucea Sandulestilor, in platoul cheilor
la masa, ceva mai tarziu, prietenul Andrei are fan un berbec
a treia si ultima zi. inapoi in pestera ungureasca. Vali in traseul Purade 6c+
Andrei in Tzagan 6b
Catalin in Tzagan 6b
Vali in Rudaru 7c. super traseu, miscari intinse de forta, acrosaje, tavanele... a ramas inca proiect pentru o data viitoare. ce nu mi-a placut e obscuritatea din fundul pesterii pe toata durata zilei dar mai ales pentru faptul ca i-am gasit topul destul de tarziu. traseele sunt multe si incrucisate; am gasit si un spit cu inel care la prima vedere parea un top dar s-a dovedit ca defapt e un top intermediar sau... altceva.
Vali in Rudaru 7c. revenim...
