Family support?
BMW Welt (Muzeul BMW din Munchen)
Printre puținele magazine deschise în Ajunul Crăciunului
BMW Headquarters Building
BMW Welt se află în cadrul Olympia Park. În poză se află Olimpia Turm.
Frozen
Soare cu dinți
BMW
Olympia Turm (170m)
Olympia Walk of Fame - Ronan Keating
Lacul aparent înghețat
BMW văzut din Olympia Turm
BMW Welt văzut din Olympia Turm
Satul Olimpic văzut din Olympia Turm
În Olympia Turm se găsește Rock Museum - aici un detaliu dintr-un tonomat
Tonomatul cu pricina - chiar funcționează!
Metallica next to The Beatles
Celebrul Olympia Stadion văzut din turn
În zare se înalță turnul O2
Un ștrumf cu un ciocan
Nu era chiar înghețat lacul - ba chiar plin de viață!
Am rămas fără mâncare după povestea asta... :)
Pescărușii au sesizat oportunitatea și s-au apropiat.
La porumbei nu mai ajungea nimic...
Ce să mai zicem de cățel... el nici nu mai încearcă.
Vedeta show-ului!
Rațele sunt cele mai dulci păsări!
Venit, mâncat, zburat!
Deja se aglomerase peisajul... și noi nu prea mai aveam mâncare.
Dacă n-aș fi știut că e făcut de germani, mi-ar fi fost frică să stau aici
Olympia Walk of Fame - Metallica
Olympia Walk of Fame - David Copperfield
Olympia Walk of Fame - Aerosmith
Frate, la ăștia zăpada se evaporă :)
Long way up
The little sugar of life
St. Paul's Kirche
Nici nu știam ce ne așteaptă în zare, după vizita la grădina zoologică
La grădina zoologică - puține animale nu erau înghețate
Un adăpost special pentru rațe - raiul pe pământ!
Am asistat la un spectacol realizat de șoim și de acvilă.
De la frig la cald - în acvariu, făceam o poză, ștergeam camera...
Gorila ședea în cot și admira spectacolul lumii.
Cred că ăsta a fost cel mai ciudat pește din tot acvariul.
Da, peștele ăsta avea dinți! Păcat că nu se vede prea clar.
Trebuie să recunosc - un mod original de a prezenta meduzele, și totuși atât de simplu!
Pinguinii așteptau hrănirea!
După ce am plecat de la grădina zoologică, am mers pe malul Isar-ului unde am găsit o mare de lebede și rațe.
Pe bune!
Aveam și noi ceva mâncare, numai că o bătrână venise cu un sac plin de pâine.
Toate magazinele erau închise, așa că am putut doar să filmăm / fotografiem vitrinele.
Max-Joseph Platz și Teatrul Național
Rezidentz Strasse
Stillness in motion on Maximilian Strasse
Unul din puținele magazine care erau deschise, și care se și mândreau cu asta!
Cetatea veche a Munchen-ului are trei porți - Isar Tor, Karls Tor și Sendlinger Tor. Aceasta este Isar Tor.
Pe străduțe de ajun - foarte rar câte un pub în care se auzea muzica. În rest, pustiu.
În Viktualienmarkt, spre Alte Peter Kirche
Vechea primărie (Alte Rathaus)
Continuăm tradiția ca în fiecare oraș în care mergem să filmăm/fotografiem câte un șoricel.
Glamour
Sendlinger Tor
Dachau - It's real. Al doilea lagăr după Auschwitz (din multe puncte de vedere).
Peretele "buncărului" - prin micile ferestre respirau deținuții "speciali" - preoți, demnitari incomozi.
Interiorul buncărului
O celulă VIP. Celulele obișnuite erau împărțite în 4 sau 6.
The end of the line.
Artificial snow fall :)
Frozen in time...
The big picture. Lagărul a fost reconstruit în anii '60 de către supraviețuitori, în memoria celor îndurate acolo.
Muzeul este plin de informații foarte bine structurate. De asemenea, foarte multe poze. Unele din ele sunt făcute de cei ce au eliberat prizonierii, dar majoritatea sunt făcute de nemți. Ce sadici...
Ironic - în lagărul de concentrare de la Dachau au "sălășluit" 206.206 prizonieri.
The image of inevitability...
The plan.
The end of another line.
Take a look closer.
S-au reconstruit doar 2 din cele 30 de barăci. Pentru restul s-au făcut niște parcele, asemănătoare cu niște morminte uriașe.
Acest "Magheru" al lagărului are în capăt trei lăcașuri de cult memoriale - unul catolic, unul protestant și unul iudaic.
Looking up.
Intrarea către lăcașul de cult iudaic.
Not even the thought of escaping.
Noul crematoriu, cu camera de gazare.
Un necunoscut. Ca și toți ceilalți două sute de mii.
Nemții aveau cunoștințe despre operation flow control - prima cameră era cea de "așteptare pentru spălare". Urma apoi camera de gazare - frumos amenajată cu dușuri (din imagine).
Următoarea cameră era cea unde se depozitau cadavrele în urma gazării și de unde "brutarii" le ardeau în crematoriu (din imagine).
Acesta e vechiul crematoriu - cu doar două cuptoare mici - care se pare că nu prea au făcut față fluxului ridicat de "solicitări".
În fața palatului Nymphenburg, râul și lacul erau înghețate, așa că lumea patina. La început am asistat doar la distracție.
Fiecare loc important vine, se pare, cu doza de distracție adusă de rațe și lebede :)
Do not step on the grass.
The typical munchener.
Până la urmă, ne-am făcut curaj și am urcat pe patine.
O chestie interesantă în Munchen (și nu numai - cred că e o caracteristică a lumii civilizate) - nimeni nu te stânjenește. Te simți bine făcând ceea ce-ți place, atât timp cât nu deranjezi pe nimeni.
An early start.
Why bother when you have the dog's enthusiasm to propulse you?
Cea mai celebră dintre porți - Karls Tor.
Casa asta își schimba culoarea luminii la fiecare minut.
Palatul de justiție.
McDonald's - în jos!
Astea probabil sunt zilele lucrătoare :)
Michaelers Kirche
Frauen Kirche
Delicii de martzipan :)
Odeons Platz - se făcuse deja noapte, și era doar 17:30.
Delicii de martzipan - ce bine că era închis magazinul, că nu cred că ar fi fost prea plăcut ... :)
Un ciot foarte ciudat în mijlocul Rezidentz Strasse.
Alianz Arena - din păcate doar pe dinafară.
În drumul de la metrou către stadion, mergeam de fapt pe deasupra parcării subterane cu 4 nivele :) Don't even ask... :|
Din păcate era închis de sărbători ... ce surpriză!
Am vizitat Bavaria Film Studios
Aici s-au tras filme celebre, precum Submarinul. Deoarece existau în lume doar două submarine ce corespundeau cu povestea, și niciunul din ele nu era disponibil, au făcut o machetă de 5 metri pe care au folosit-o în cadrele din exterior.
Pentru interior, au folosit un tunel lung decorat corespunzător (destul de realist, aș putea spune).
Luminița de la capătul tunelului... :)
Alt film special care s-a filmat aici a fost "Poveste fără de sfârșit", după cartea cu același nume, scrisă de Michael Ende. Cred că acest film a fost (pentru Raluca) motivul principal pentru care am vizitat studiourile :)
V-am zis eu!
Ca să nu încurce traficul și viața zilnică, în studiouri au făcut un mini-Munchen - clădirile erau din lemn.
În metrou, pe lângă scaune, erau puse și sprijinuri pentru oamenii care stăteau în picioare. Atât de util, și atât de simplu... pentru unii...
Cred că localul cel mai celebru din Munchen - Augustiner. Am gustat puțin din tradițiile culinare bavareze.
Why not?
Dincolo de nori rămâne doar cerul senin și soarele.
